luni, 21 aprilie 2025
vineri, 18 aprilie 2025
marți, 15 aprilie 2025
luni, 14 aprilie 2025
duminică, 13 aprilie 2025
Luna Plină mi-a făcut cu ochiul
Norii dominau aseară cerul Bucureștiului. Dar timp de vreo 50 de secunde a apărut o mică spărtură și am simțit cum Luna Plină mi-a făcut cu ochiul. Așa, pentru că sunt Floriile!
vineri, 11 aprilie 2025
Aurora Borealis printre nori
După câteva zile cu auroră boreală intensă și cer senin, ce urmează? Evident că măzăriche, ploaie, vânt puternic și iarăși ninsoare. Ajuns la locul faptei, dincolo de cercul polar, în fotogenicul Lofoten, un ținut care supraviețuiește iarna cu ajutorul fotografilor veniți de pe tot mapamondul, dar mai ales din China, mâhnirea te cuprinde când știi ce spectacol dăduse Aurora Borealis în precedentele nopți. Sentimentele sunt amplificate când la lăsarea nopții app-ul de pe telefon începe să bipăie alarme de apariția luminilor nordului. Noroc cu tehnologia modernă care-mi arată pe radar-ul telefonului cum norii se mișcă cu repeziciune. Zic să-mi încerc norocul și pornesc prudent pe drumul deja înghețat spre Vik beach. Știam bine locul deoarece cu un an în urmă fotografiasem acolo aurora, în toată splendoarea ei. În parcare mai era un microbuz cu o ghidă și un grup de femei vorbitoare de limbă engleză. Ne tot uitam pe cerul înnourat, iar localnica ne asigura că luminile colorate dansau pe cer în spatele norilor. Le arăt doamnelor imaginile surprinse anul trecut în același loc și simt cât de mult rău le fac turistelor venite să se bucure de ceea ce provoacă vântul solar. Dezamăgite și înghețate, pleacă în trombă, iar eu rămân singur pe plajă și biciuit de măzărichea haotică. Îmi propun să mai rezist 30 de minute. Și minunea se întâmplă. Se produce o gaură în nori, încep să apară stelele destul de difuze, iar apoi aurora văzută printre nori. Doar vreo 10 minute a durat showul, dar a fost magnific. Am apucat să fotografiez și, mai apoi, pe drumul spre casă, simțeam infuzia de fericire venită din galaxie. Știam de anul trecut că întâi senzorii aparatelor de fotografiat detectează aurora, iar când se intensifică, ochiul uman o vede precum se arată în fotografii. Primele 5 imagini sunt din acest an, iar următoarele de anul trecut.
2025 Canon R6MkII, 17-40/4
2024 Panasonic Lumix GH6, Canon 14/2,8
sâmbătă, 5 aprilie 2025
duminică, 30 martie 2025
miercuri, 26 martie 2025
duminică, 23 martie 2025
vineri, 21 martie 2025
joi, 20 martie 2025
miercuri, 19 martie 2025
Am fost să văd eclipsa care n-a fost
sâmbătă, 15 martie 2025
Răsăritul lunii pline este un spectacol sublim!
Răsăritul lunii pline este un spectacol sublim!
Întâi caut un loc propice pentru observație (cu multă vreme înainte, uneori luni de zile), îmi instalez aparatele și aștept ora de apariție a satelitului natural. Dacă nu sunt nori, luna nu va întârzia niciodată, punctualitatea sa umilește ceasurile elvețiene și trenurile japoneze! Dimensiunea sa fantastica, iar transformarea cromatică va ului orice pictor.
De fiecare dată când postez o astfel de fotografie mulți se întreabă de ce luna e atât de mare și astfel colorată. Explicația am primit-o, cu mai bine de o sută de ani în urmă, de la un fizician englez, Lord Rayleigh, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1904. Băgați google (e varianta modernă a mersului la bibliotecă) și apar nenumărate articole, iar despre dimensiune vă las în primul comentariu un link de la NASA.
Să revenim la fotografii: Luna răsare peste ruinele Bisericii Sf. Nicolae de la Pițigaia jud. Călărași. A fost ctitorită în 1796 de logofătul Radu Caramlău și fiii săi. De-a lungul secolelor a fost afectată de cutremure, după 4 martie 1977 fiind abandonată și a devenit ruină.
Realizarea fotografiei a însemnat și practicarea unui sport extrem: mersul prin noroaie. Ploaia din noaptea precedentă și zona mlăștinoasă au transformat solul într-o pastă cleioasă în care te afunzi periculos. Vă las în comentarii și două fotografii making-of.
Aparatura folosită este cea clasică: Canon R6 MkII, 500mm/4, 2x extender.
Pițigaia, 14 martie 2025
joi, 13 martie 2025
Eclipsa de lună
Nu știu dacă voi reuși să văd ceva din eclipsa de lună de la noapte, dar trezitul la ora 5:00 este sănătos. Vâlva eclipsei mi-a readus aminte că am fotografiat ceva similar de pe balconul meu. Se întâmpla în 15/16 iunie 2011. Am căutat în arhivă imaginile și acum public trei în premieră. La vremea respectivă am folosit un Canon 7D - bun aparat, merge și astăzi, dar cu capabilități modeste în low night - cu obiectivul Canon 500/4 și un extender de 1,4. Un calcul simplu 500 x 1,4 x 1,6 (crop factor) îmi află focală folosită: 1.120 mm. Totul pe trepied profi (Gitzo), bilă Arca-Swiss și sidekick head Wimberley.
Prima imagine este din timpul eclipsei, următoarele sunt realizate după terminarea ei. În a treia fotografie luna este acoperita de nori. Am trecut și orele de fotografiere.
Expunerile sunt:
1. 1/10 sec f/5,6 ISO 1250
2. 1/50 sec f/5,6 ISO 1250
3. 1/125 sec f/5,6 ISO 1250