In urma cu doua decenii: Inceputul verii 1990 a fost fierbinte. Golănii, mineriade, fuga la turci dupa blugi, alegeri libere feseniste, interminabile dezbari politice, munca putina. Putinii intreprinzatori se gandeau la modul in care vor acumula parai si, bineinteles, la viitoarele inginerii financiare.
Fotografia devenise neinteresanta in acele vremuri dupa ce ani de-a randul a fost un hobby bun pentru a rezista mizeriei de zi cu zi. Aparatura si materialele erau raritati, lumea era neinteresata de acest subiect.
Eu imi terminam stagiatura la Campina, unde nu fusese asa de rau. Faptul ca am avut pe mana o gramada de computere si m-am facut util intreprinderii socialiste m-a facut sa supravietuiesc mai usor. Bineinteles, impreuna cu fotografia pe care o practicam in putinul timp liber.
Acel inceput de vara avea sa ma duca cu serviciul la Studioul Cinematografic de la Buftea in calitate de inginer de sunet. De asemenea incoltisera deja gândurile de a incepe un business fotografic. Asa ca am inceput cu o expozitie fotografica. Impreuna cu bunul meu prieten Vali Craina (si el balansand intre o inginerie nedorita si dragostea pentru artele grafice) am organizat la Ploiesti si apoi la Bucuresti, la Galeria AAF de pe Brezoianu, o expozitie foto. Aveam un sentiment cumplit vis-a-vis de indiferenta tuturora fata de fotografie. M-am hotarat sa expun sub titlul "Viata monahala" o suita de imagini realizate intre 85 si 89 prin schiturile si manastirile din Moldova si Prahova. In acele vremuri cand apareai cu un aparat de fotografiat in lacasurile de cult erai bine primit avand in vedere ca regimul comunist nu facea casa buna cu religia. Vali a expus si el imagini realizate in acea perioada prin coclaurile unde l-au purtat pasii stagiaturii. Am muncit din greu pentru a face maririle 30x40cm, caserarile pe cartoane procurate de te miri unde si un minim de publicitate. Ca de obicei afisul care se poate vedea intr-o fotografie a picat in sarcina lui Vali. La vernisajul de la Ploiesti a fost ceva lume. Expozitia se tinea in salile Muzeului de Istorie, care, dupa aceasta manifestare, a intrat in renovare timp de vreo cinci ani.
Ma uit peste fotografii si ii vad pe regretatii David Friedmann cu sotia, pe nea Berescu, un domn cineast al carui nume imi scapa si nimeni altul decat poetul Nino Stratan. Apoi pe nea Chelaru de la Campina, Roman si Madlen deveniti intre timp californieni, pe Andra foarte tanara, pe nea Kulin, pe Adi Creitaru cu fetita lui (astazi maritata) si nu in ultimul rand pe Sanda, Vladut la un an si ceva si fotografii expozitiei cu douazeci de ani mai tineri.
Dupa o luna de expunere in Ploiesti am dus expozitia la Bucuresti. La AAF era vara, cald si apatie generala. Domnul profesor Comanescu fusese debarcat cu furie revolutionara si nimic nu se mai intampla. Cei pe care ii mai cunosteam nu mai dadeau pe acolo. Toata lumea era preocupata de vacanta de vara, care acuma putea fi facuta fara probleme in Occident. Daca aveai resurse. Ecouri de la aceasta expozitie n-am din pacate pentru ca - v-am mai spus - nimeni nu era interesat de astfel de manifestari. Dar ramane o amintire frumoasa in sufletul meu a unor vremuri in care visam ca aceasta pasiune aspru combatuta de cei ce ma inconjurau avea sa devina modul meu de existenta.
Dupa douazeci de ani revin cu aceeasi tema fotografica pe gardurile Parcului Copou din Iasi. De data asta sunt imagini cu credinciosi hindusi, budisti, tamili, musulmani, yoghini… Un fotograf trebuie sa fie mereu pe drumuri!
P.S. Fotografiile din expozitia din 1990 or sa intre in viitorul album Flashback 2. Keep in touch!
Dna Friedmann, dl. Chelaru de la Campina, iubitori de fotografie
Andra, Anda la tinerete
Nea Berescu, dl. Kulin, d-na Friedmann, dl. Chelaru
Madlen si Roman pe vremea cand doar visau la insorita Californie
David Friedmann, doamna de la Cultura, Florin si Vali
Vladut pe vremea cand era numai pe langa taticu
Nino Stratan, Adi Creitaru, fetele si Sanda
Nino Stratan, Adi Creitaru, fetele
Vali vesel la galeria AAF din Brezoianu
Subsemnatul la AAF, iunie 1990
