Initiere in tainele fotografiei gastronomice din Ungaria

Printre nenumaratele manifestari fotografice din Bucuresti realizate cu foarte mult entuziasm, am participat la una in care entuziasmul a fost dublat de profesionalism. La Institutul Maghiar din capitala a avut loc o intalnire cu fotograful Eifert János, care ne-a facut o introducere in fotografia culinara. Cum spunea fotograful din tara vecina si prietena, un asemenea gen fotografic este de neconceput fara un talentat chef (romanescul bucatar suna peiorativ pentru a caracteriza un artist al prepararii si inovarii intr'ale artei culinare). Orban Ferenc, scolit in Marea Britanie, a preparat “subiectele foto-culinare” chiar la fata locului, pentru ca prospetimea produselor este o conditie obligatorie in fotografia gastronomica. Maestrul fotograf, autodidact prin excelenta, a inceput prezentarea spunandu-ne ca pentru o fotografie reusita avem nevoie mai degraba de idei bune si mai putin de scule costisitoare. De altfel, micul studio improvizat dispunea de echipamente accesibile oricarui fotograf, iar cele mai folositoare accesorii s-au dovedit a fi bucatile de carton colorat, benzile adezive, clestii si alte maruntisuri fara de care nu se poate naste o fotografie. In sala erau nenumarati tineri care priveau vrajiti fotograful care insista in modelarea luminii si explica influenta culorilor din cadrul fotografic pentru a ajunge la ceea ce din vremuri stravechi numim armonie. Pe langa tineri avizi sa afle cat mai multe secrete ce tin de arta fotografiatului, l-am descoperit in asistenta de dl. Dan Badescu, mult mai in varsta decat fotograful maghiar, care remomora clipele cand facea acelasi lucru cu un Linhof format 13x18cm.

I-am zarit si pe respectatul regizor si profesor universitar Copel Moscu, directorul de fotografie Florin Paraschiv, promotorul de echipamente high-end Mihai Musceleanu si pe colegul fotograf, in tinuta de haiduc, George Dumitriu.

Nici n-am simtit cand au trecut cele trei ore de workshop. S-a explicat, s-a fotografiat si la final s-a printat pe imprimante Epson. Asa cum ne-au obisnuit de foarte multa vreme, cei de la Epson au venit cu echipamente si consumabile. Este de neconceput in ziua de azi sa fotografiem fara a printa cu ajutorul tehnologiei celei mai avansate.

Pentru noi, cei care am experiementat multa vreme fotografia de studio, n-au fost lucruri noi, dar ne-am bucurat de atmosfera colegiala foarte placuta si lipsita de fite, ceva rar la evenimentele foto de la noi. Iar cei tineri – sunt convins – nu vor uita multa vreme aceasta intalnire care, cu siguranta, le-a crescut apetitul pentru fotografie si bagajul de cunostinte tehnice.

Si sa nu uitam ca in Ungaria fotografia este respectata, iar nivelul profesional, foarte ridicat. Daca veti cauta in postarile mele din 2014 veti gasi si alte referinte. Ca doar ungurii au fotografia in ADN-ul lor, lucru pe care ni-l dorim si noua!

Nu pot incheia fara a-l pomeni pe omul cheie fara de care nu s-ar fi putut tine acest eveniment: dl. Feri. Inca o data ne-a dovedit ca e plin de energie si un foarte bun cunoscator al limbii maghiare, chiar daca s-a nascut la Bucuresti. Sa speram ca si pe viitor, prietenul Feri ne va mai oferi astfel de surprize.

Cu multumiri pentru colegul fotograf din Ungaria care ne-a oferit o seara minunata, va atasez si eu un mic reportaj realizat cu telefonul mobil, cel mai bun aparat de fotografiat pentru ca il ai mereu cu tine.

http://www.bukarest.balassiintezet.hu/ro/photo-food-food-photo/

Gasca de cinefili

La multi ani, Mihnea!