După mai multe vești bune, mă văd nevoit să vă dau și una proastă. Am aflat cu regret că s-a stins scriitorul și jurnalistul Valentin Hossu-Longin. Am avut privilegiul să îl cunosc și să lucrez cu dumnealui la două dintre cărțile mele despre Maramureșul pe care l-a iubit atât de mult.
S-a născut la 21 iulie 1939 dintr-o străveche familie de intelectuali, din nordul Transilvaniei. A urmat cursurile facultăților de filologie din Cluj și București, specialitatea ziaristică, terminate în 1964, dedicându-se presei scrise și audio („Scânteia”, „România liberă”, „Radiodifuziunea Română”, revista „România pitorească”) și colaborării la publicații literare.
A debutat literar cu volumul de proză scurtă „Trenul de flăcări” (1971); au urmat cărțile de reportaje „Țara Lotrului” (1972), „Omul pentru om” (1977), jurnalul de călătorie „Prin țara trandafirilor” (1979), romanul „Cel căzut” (1980), o incursiune de tip monografic pe cele patru văi voievodale (Iza, Mara, Vișeu și Cosău) ale Maramureșului istoric („Soarele din poartă”, 1989) și „Canalul Morții. Martor”, dedicat tatălui său.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
