Laternenfest 2011

Este cumplit sa plimbi un copil de mana prin Bucuresti sau sa mergi cu un carucior. Pe trotuare sunt masini parcate, iar pe strada circulatia este agresiva si nesigura. In asemenea conditii, copiii de la Colegiul German Goethe au pornit vineri seara, cu lampioanele confectionate chiar de ei, ca sa-l venereze pe Sfantul Martin.

Filmarea in conditii extreme de lumina s-a dovedit un test util pentru camera Canon XF100. In curtea scolii am crezut ca am sa beneficiez de conditii civilizate de filmare. M-am inselat amarnic. Chiar daca curtea este generoasa ca suprafata, s-a dovedit neincapatoare. Un covrig si un ceai cald m-au facut sa trec peste conditiile neprielnice filmarii si sa perseverez pentru a memora aceste clipe irepetabile. Un material nemontat ar fi uitat pe un HDD. Asa ca m-am straduit sa realizez un filmulet care va face parte din arhiva mea afectiva.

http://vimeo.com/32105920

"Sfântul Martin s-a născut în anul 316 sau 317 în localitatea Sabaria din Panonia, ca fiu al unui tribun roman. A primit numele de Martinus, derivat de la cel al lui Marte, zeul războiului. Conform unui decret al împăratului Dioclețian, fiii ofițerilor romani erau obligați să îmbrățișeze cariera militară, așa încât Martin a intrat în cavalerie și a depus jurământul militar. Spre deosebire de alţi ofiţeri, el s-a mulţumit cu un singur servitor pe care îl trata ca frate; se ţinea departe de petrecerile uneori dezordonate ale colegilor săi şi în scurtă vreme şi-a câştigat stima tuturor prin bunătatea şi vrednicia sa. În această perioada s-a petrecut faptul rămas atât de viu întipărit în amintirea contemporanilor şi a urmaşilor: împărţirea mantalei sale. Trecând prin oraşul francez Amiens, întâlneşte un sărman cerşetor care tremura de frig; cei dinaintea lui Martin nici nu s-au uitat la dânsul, dar Martin se gândea că Dumnezeu anume a voit aşa, ca el să aibă ocazia de a face un bine. Deoarece nu mai avea nimic de dat, a scos sabia şi a tăiat în două mantaua largă cu care era acoperit; o parte a dat-o cerşetorului şi cu cealaltă s-a înfăşurat el însuşi. Camarazii lui văzându-l astfel îmbrăcat, unii au început să râdă de el, dar altora le-a părut rău că nu au fost şi ei atenţi cu nenorocitul de pe drum. În noaptea următoare, Martin a avut un vis: Isus Cristos, acoperit cu jumătatea de manta dăruită săracului, le spunea cetelor de îngeri care-l înconjurau: «Martin m-a îmbrăcat cu veşmântul acesta». Ca o relicvă preţioasă, jumătatea de manta pe care Martin şi-a păstrat-o a fost aşezată de către urmaşi într-o încăpere mică ce a primit numele de capelă (de la cappa = manta), iar paznicului acestei încăperi i s-a spus capelan.

La vârsta de 18 ani a fost botezat. Cererea sa de eliberare din serviciul militar i-a fost mult timp refuzată. De-abia în anul 356, după 25 de ani de serviciu militar, i-a fost aprobată cererea. Aproximativ în anul 371 a fost ales episcop de Tours.

Martin murit în ziua de 8 noiembrie 397. După trei zile, la 11 noiembrie, a avut loc înmormântarea; a fost o adevărată apoteoză, o proclamare solemnă a sfințeniei sale și a venerației unui întreg popor. De atunci, sărbătoarea lui se ține la 11 noiembrie; el este primul sfânt care nu a fost martir și totuși i s-a acordat o cinstire din partea Bisericii. Sfântul Martin a fost ostaș fără voia lui, călugăr prin alegere și Episcop din ascultare față de voința lui Dumnezeu, exprimată prin glasul poporului credincios și al păstorilor Bisericii. Îndată după moarte, Sfântul Martin a devenit cel mai cunoscut și mai venerat sfânt în Europa.

Ziua Sfântului Martin (11 noiembrie) este ultima mare sărbătoare inaintea postului de 40 de zile al Crăciunului.

Această sărbătoare a fost preluată și pe Valea Rinului, unde data de 11 noiembrie este declarata oficial ca data de incepere a perioadei Carnavalului. Impozitul era plătit în trecut prin produse naturale, iar gâsca era îndopată înainte de Crăciun, de aici provine „gâsca” ca simbol al sărbătorii Sf. Martin."

Simone de Turzansky