luni, 29 octombrie 2012
duminică, 28 octombrie 2012
vineri, 26 octombrie 2012
Bucuresti- EuroBalkanCity
La final de aprilie am lansat cartea "Bucuresti-EuroBalkanCity" cu buget zero. Adica n-am facut nicio promovare asa cum fac de obicei cu cartile mele. Si nici tam-tam pe net. Dupa o jumatate de an pot spune ca mesajul meu a ajuns la cumparatori. Am primit mailuri de la diverse persoane din tara si daca ma uit pe vanzari nu ma pot declara decat multumit. In rest n-am ce sa va mai spun pentru ca albumele de fotografie nu se povestesc in cuvinte. Ele trebuie vazute. Si nu pot incheia decat cum zice maestrul Dan C. Mihailescu: "Un Bucuresti locuit de bucuresteni".
Dupa ce urci dealul
Dupa aceasta proiectie de gala am jurat ca voi vedea doar filme la mall in proiectie digitala sau acasa, in compania unui blu-ray.
Mungiu isi merita pe deplin laurii Cannes-ului sau de aiurea. Ii inteleg sentimentele in urma premierei de la Patria. Dupa nenumarate proiectii civilizate din tari tot atat de civilizate, uite ca-n fata concitadinilor sai trebuie sa converteasca o proiectie digitala la una pe film. Si un sunet digital neinteligibil la un sunet optic inteligibil. Asta-i farmecul tarii din care-si trage seva inspiratiei sale!
Dupa premii importante, pe deplin meritate, probabil ca-n tara de origine va fi tot mai hulit si ignorat sau, de o comunitate restransa, apreciat si adulat. Asta-i pretul succesului si cu siguranta regizorul este calit in aceste lupte inevitabile.
Vara, pe arsita cumplita, sau iarna, pe geruri napraznice, prefer sa fotografiez intr-o solitudine perfecta. Adica singur, cu toate ca mereu sunt tras de maneca de tot felul de fani: "Nu ma iei si pe mine cu matale?". Asta ca sa respectam moldovenismele din film. Si prefer sa merg singur pe coclauri ca sa nu fac rau nimanui. Propria persoana chiar nu mai conteaza in fata vicisitudinilor pe care le implica fotografia in locatie. Si ma gandesc la nebunia lui Mungiu care a reusit sa adune o suta de oameni, adica o echipa de filmare, si s-o supuna la cazne grele pe dealurile Campinei. Adica tehnicieni si actori inzestrati. Toata stima pentru cei care mai cred in cinema si se sacrifica pe altarul celei de-a sapte arte.
Asa ca nu pot decat sa va recomand sa incurajati aceasta industrie romaneasca, una dintre putinele care ne-au mai ramas. Adica cinematografia. Mergand la acest film, prin pretul biletului platit, veti incuraja ceva made in Romania. La final, sunt convins ca veti intelege ceva mai mult despre taramul in care traiti.
P.S. Cu multi ani in urma, C. Mungiu mi-a fost student. Nu pot sa nu ma laud cu acest fapt!
joi, 25 octombrie 2012
miercuri, 24 octombrie 2012
marți, 23 octombrie 2012
luni, 22 octombrie 2012
sâmbătă, 20 octombrie 2012
miercuri, 17 octombrie 2012
Fara titlu
Daca as fi fitos as spune ca-i vorba despre locuire sau despre inegalitate sociala sau despre lipsa de educatie sau despre discriminare sau despre…
Dar eu nu zic nimic. N-are nevoie de texte ajutatoare. Fiecare va intelege ce poate.
luni, 8 octombrie 2012
sâmbătă, 6 octombrie 2012
miercuri, 3 octombrie 2012
luni, 1 octombrie 2012
Ascuns in papuris
Feri sta ascuns in papuris si nu scoate o lada de vin ca s-o bem de ziua lui. Dar ii urez sanatate si tot ce-si doreste. Stiu c-o sa vina iarna geroasa si o sa plecam impreuna in delta. Si dimineata eu voi bea ceai indian si el va bea o votca fina. Si asa vom mai pune o caramida la prietenia romana-maghiara.
Unde ati mai intalnit voi ca un fotograf sa vorbeasca asa frumos despre un alt fotograf? Nici macar in carti...
Feri in via de la Macin. Iarna. Dar cu gandul la vinul ce va fi...
Unde ati mai intalnit voi ca un fotograf sa vorbeasca asa frumos despre un alt fotograf? Nici macar in carti...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)