Pe la 9 ani mă aflam în blocul de vizavi de magazinul Cocor, proaspăt apărut în peisajul bucureștean. Din balcon zăresc o mare vânzoleala în piațeta mărginită de Hanul lui Manuc, Curtea Domnească și Cafeneaua Veche. Cobor din blocul care se termina abrupt cu un imens calcan care mărginea un maidan. Vederea largă asupra Pieței Sfântul Anton avea să fie obturată după ’77, când s-a construit blocul cu colțul rotund pe care-l știm astăzi. Jos, pe maidan, erau sute de gură-cască, mașini de epocă, dube și macarale. Mă strecor în față și-mi dau seama că se turna un film. Un tânăr cu părul vâlvoi, cu pantaloni reiați și ghetuțe (am o memorie a amănuntelor extraordinară!) comanda printr-o portavoce acțiunea cadrului. Pe macara era un aparat de filmat mânuit de un alt tânăr brunet și bărbos. Cred că am căscat gura vreme de câteva ceasuri, de era să fiu dat dispărut de către familie! Cineva ne spune numele filmului: “Un august în flăcări”. De fapt, a fost un serial TV.
Mai târziu, copilul a devenit cinefil înrăit și așa a realizat că personajul care orchestra armata de oameni se numea regizor. Acesta este contextul în care l-am întâlnit prima dată pe Dan Pița. Următoarele întâlniri, din sala de cinema și nu numai, sunt deja istorie!
Astăzi Maestrul Dan Pița împlinește venerabila vârstă de 85 de ani!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu