Gânduri despre expoziția retrospectivă David Friedmann

A trecut o săptămână de la vernisajul expoziției retrosprective David Friedmann (10 mai 1927-17 iulie 2005). 

M-am tot întrebat în acest timp ce s-ar fi întâmplat decă David ar fi donat arhiva sa unui muzeu din Ploiești. Era cunoscut și nu cred c-ar fi fost refuzat. 

Voi ce credeți?

Ar mai fi fost astăzi lucrările în arhivele ipoteticului muzeu? 

I s-ar fi organizat vreo expoziție retrospectivă? 

Ar fi fost posibil să apără vreun tânăr curator care nonșalant să zică “sunt lucrări fără valoare și ne ocupă spațiul de depozitare, propun să le casăm aruncându-le la gunoi”?

Dar istoria este alta. Mihai Vasile le-a primit în posesie și în răstimpul scurs de la dispariția prietenului nostru a organizat două retrospective: una în 2007 și alta este acuma pe simezele Sălii Orion din Palatul Culturii, Ploiești. Cu această ocazie s-a editat și un catalog al expoziției. Și toate acestea cu eforturile lui Mihai. Nu mi-a povestit cum a reușit să obțină finanțarea de la cultură pentru acest proiect. Dar sunt sigur că nu i-a fost ușor. 

Sunt convins că această arhivă mai are multe taine și, poate, Mihai Vasile o să ni le dezvăluie în viitorul apropiat...

Am cunoscut mulți fotografi români începând cu anii '80, dar nu mulți au avut șansa să li se organizeze expoziții după ce au părăsit această lume. Și unii ar fi meritat! Fotografiile lor fie s-au pierdut, fie sunt în posesia vreunui colecționar care preferă să se bucure singur de ele. Cine știe?!

Lumea lui Zaharia Cușnir la MȚR

O expoziție de neratat la Muzeul Țăranului Român: lumea lui Zaharia Cușnir. Există și un album de colecție, la un preț mai mult decât decent și bogat ilustrat.

Vernisaj “David Friedmann – un clasic al fotografiei românești”

Bucurie si emotie la vernisajul expozitiei retrospective “David Friedmann – un clasic al fotografiei românești”. Am povestit despre prima intalnire din toamna anului 1979 si nasterea gastii cu tineri din jurul lui David. M-am simtit dator sa evoc pe scurt evolutia fotografiei romanesti dupa cel de-al doilea razboi mondial. Ceilalti vorbitori au reamintit diverse intamplari picante care au starnit hazul pentru ca si prietenul nostru era plin de umor si optimism. Printurile originale, realizate in anii '70, sunt insotite de probele martor 9x12 cm unde putem distinge diverse insemnari de lucru.

Dl. Ioan Popescu, nea Jean, neobositul jurnalist si fotograf ploiestean, a fost alaturi de noi si m-am bucurat sa-l revad verde si cu mult chef de viata. Si-a inceput cariera in 1966 si astazi, la respectabila varsta de 82 de ani, este prezent la datorie transmitand stiri dupa stiri pe undele internetului.

Mihai Vasile ne-a oferit si o surpriza cinematografica. Am revazut doua filme realizate in anii '80 - “H” (1984) si “Nichita azi (1987) -, dar si doua creatii mai recente dedicate unor actori disparuti prematur - “Fericita pasare si noi” (2008) si “Oglinda” (2008).

Apoi am stat la un pahar de vorba asa cum se cuvine unei veritabile gasti de demult.

Sa-i numesc pe cei care au semnat condica: Vali Craina, Ioan Mihai Cochinescu, Anda Olteanu, Mihai Vasile, Emilia Vasile, Yannis Katris, Laura Katris, Sidonia Calin, Mihai Gheorghe si, cu voia Dvs., subsemnatul.